El este un neînsemnat funcționar într-un minister care duce o existență umilă, starea socială și materială fiind evidențiată chiar de numele său. Lefter sugerează sărăcia lipsa banilor, iar Popescu banalitatea. Afectiv, Lefter Popescu evoluează între speranță și disperare, deznădejde și explozii de furie: țipă la soție, sparge farfurii, o bate pe țigancă și se ia până și de comisarul Turtureanu.