Iarna s-a asternut din nou peste padurea care vegheaza cabana noastra de la munte.Imi petrec mereu sarbatorile impreuna cu familia, admirand in fiecare an frumusetea naturii la ppalele muntilor.
Brazii se incovoaie sub greutatea zapezii, aidoma unor cojoace pufoase.Parca cineva a pictat un tablou in alb si negru in care totul e static. Ici si colo se mai zareste cate o pata maronie de culoare. Sunt cerbii si caprioarele care alearga prin zapada pufoasa.Muntii falnici ca niste strajeri vegheaza asupra intregii intinderi.
Zapada scartaie sub pasii nostrii ca o ciupitura pe arcusul unei viori neacordata. Totul in jur e feeric ca intr-un basm .Astept mereu cu nerabdare sa ma intorc in acele locuri an de an!
