Poezia mea preferată de la Marin Sorescu este Bibilioteca. Îmi place că poezia debutează cu o exclamație ce subliniază mulțumirea poetului, a eului liric pentru predecesorii săi, care au scris aceste cărți, simboluri vii ale Universului, puntea de legătură între generații. De asemenea, îmi place că poetul este împăcat cu gândul că nu trebuie să revină la început și că omul are puterea de a crea! Îmi place, de asemenea și ironia de la sfărșitul poeziei, o ironie fină și de bun gust.
