Satul meu - primul meu univers ,prima cheie către un zâmbet larg.
E minunat să ai un prieten,așa că satul,să poți să-l explorezi de fiecare dată cu zâmbetul pe buze. Cu nostalgie mă gândesc la clipele care vor urma și la cele care au fost până acum. E înțelept satul , ca bunicul și ca un dascăl iluminat de cunoștințe.
Ce poate fi mai viu colorat decât cerul satului natal. Ce poate fi mai aromat decât mirosul florilor în combinație cu fructele mustoase și aerul proaspăt al unei dimineți rurale.ce poate fi mai distractiv decât să râzi alături de prieteni pe derdelușul satului?
Cu toate astea încă mai slăvesc Divină casă bătrânească a bunicilor....și mă-ntirc cu dor cu gândul la ei
