Diminețile liniștite alături de bunici sunt cele mai frumoase. Bunica pregătește micul dejun, bunicul aranjează masa și noi, copiii, abia așteptăm să mâncăm. Bucatele bunicii sunt foarte gustoase!
După micul dejun, glasurile copiilor veseli de pe ulițe parcă ne îndeamnă să ieșim și noi din curte. Ne luăm bicicletele și plecăm să ne jucăm pe câmp. Satul bunicilor este într-un loc plin cu nesfârșite întinderi de ape, pe care vedem des păsări sălbatice: rațe, gâște, lebede. Pe ape plutesc nuferi galbeni și trestiile se mișcă grațios în bătaia vântului. Unii copii privesc natura și o admiră, alții se joacă. Jocurile noastre preferate sunt fotbalul pe câmp și jocul rațele și vânătorii. Ne-am jucat atât de mult, încât am uitat cum a trecut timpul. Aud glasul bunicii:
-Fetelor, veniți acasă! Cina este gata și imediat se întunecă!
Ajunse acasă, le-am povestit bunicilor ce am făcut toată ziua, cât de mult ne-a plăcut să ne jucăm cu ceilalți copii și ei au zâmbit la vederea entuziasmului nostru.
Soarele sărută pământul spre asfințit și întregul sat era încet, încet, acoperit de liniștea nopții.
