Genul liric cuprinde toate operele literare in care autorul isi transmite in mod direct ideile, sentimentele, trairile.
Opera literara ''Povestea codrului'' de Mihai Eminesc apartine genului liric deoarece pot fi indetificate acestui gent literar.
In primul rand, autorul isi transmite in mod direct sentimetele de melancolie, de dragoste pentru făptura spre care îşi îndreaptă dorul. Vocea autorului in textul liric este eul liric. Discursul liric poate fi indentificat prin marcile lexico-gramticale specifice: verbe si pronume la persoana a Ia si a IIa:"suntem",''spun'',''noi'', ''ne''.
In al doilea rand, figurile de stil si imaginile artistice confera o expresivitate deosebita textului. In ultima strofa, codrul ii prezinta pe cei doi indragostiti.
Iar sensibilitatea pe care o reda cititorului este evidentiata prin comparatia ''Şi să fim din nou copii,/Ca norocul şi iubirea''. Pentru a contura imaginea codrului sunt folosite personificari "Crainici, iepurii cei repezi/Purtători îi sunt de veşti", epitete "Împărat slăvit", ''Armii grele'', ''Bouri nalţi''. Imaginile artistice contureaza imaginea codrului: imagini auditive "Şi izvoare spun poveşti.", imagine vizuala "Vezi bejănii de albine,/Armii grele de furnici...".
In al treilea rand, textul are o muzicalitate aparte oferita de elementele de prozodie. Rima este imperecheata, masura este de 8 silabe si ritmul este trohaic.
In concluzie, conform argumentelor aduse mai sus, putem spune ca opera literara ''Povestea codrului" de Mihai Eminescu este opera lirica.
